S-a intrebat de multe ori de ce face acest lucru . Si de fiecare data isi raspundea simplu si sec cu o fraza prin care isi rezuma astfel intreaga „religie” : „Luati, mancati , Acesta este trupul Meu.” Cat de apetisant poate suna asta . Un trup puternic , gata de sacrificiu, muschii tari ca piatra si sangele inca fierbinte…

I se parea o blasfemie ca trupul promis pentru salvare sa fie inlocuit de niste chestii atat de banale , de paine si vin , materii impure pe care trupul le elimina fara ca macar sa-i pese de substanta lor. Prefera o euharistie adevarata caci pentru el , omul fiind creat dupa chipul lui Dumnezeu, sangele si carnea erau intocmai cu cele ale Creatorului.

Prima impartasanie de acest fel o luase la putin timp dupa ce implinise 21 de ani. Era student al academiei militare si fusese trimis in timpul unei vacante de iarna la o unitate militara de Vanatori de Munte ca sa se obisnuiasca cu mersul „lucrurilor”. De altfel , viitorul ofiter trebuia sa stie cum sa-si comande oamenii. Primise o ordonanta care sa il ajute , un tanar soldat slab si desirat , cu ochi mai potriviti pentru un visator sau un culegator de fluturi decat pentru un soldat. S-a simtit cumva atras de el, poate pentru faptul ca ii inspira mila cu fiecare miscare pe care o facea. Atunci cand era trimis sa ii aduca vestonul , atunci cand trebuia sa fuga pana la biroul comandantului si sa ii aduca anumite hartii. Ordonanta indeplinea totul cu o rigurozitate de parca ar fi vazut in tanarul  pe care il „slujea” o figura de zeu . Cu putin timp inainte sa plece , ordonanta lui a disparut. L-au declarat dezertor si l-au cautat in toata valea, prin satele din munti, prin paduri, rapi. In cele din urma s-au declarat pagubasi din cauza sosirii unui viscol napraznic. Abia in primavara i-au descoperit trupul sfasiat de animale.

Post Your Thoughts