Aprilie venise calduros dupa ce mai toata luna precedenta fusese mohorata si ploioasa. Se apropiau Pastile si poate de aceea natura se imblanzea si ea.
A vazut-o prima data in gradina botanica . Era una din inginerele ce se ocupau de culturile de trandafiri . A ramas pur si simplu inmarmurit atunci cand a vazut-o ridicandu-se dintre straturile rosii si albe , cu chipul ei rotund, cu parul carliontat si negru, cu ochi albastrii parca scosi si mai mult in evidenta de pistruii stersi de pe obraji. Trebuia sa o aiba.

A vizitat gradina de doua ori pe zi, cu grupurile de dimineata si cele de seara. O observa de la distanta cu ocheade discrete , inrosindu-se atunci cand se intorcea inspre el. In cele din urma ea a fost cea care l-a abordat.

L-a intrebat daca o urmareste si i-a spus sa inceteze altfel va fi nevoita sa cheme politia . S-a scuzat si s-a inrosit mai tare simtind inima cum ii bate din ce in ce mai nebuna . „E oare posibil asa ceva ?” se intreba pentru o clipa . „De ce nu” isi auzi raspunsul. E posibil sa se fi indragostit. O invita la cina, desi de data asta nu era deloc cina la care se gandise la inceput sa o cheme, o cina de taina , la care ea sa fie sacrificiul si el oficiantul . Ea l-a refuzat, nici macar nu il cunoaste. Insa viitorul e deschis.

I-a dat aripi in seara aceea. Stia ca ceva din interiorul lui se schimbase. Poate ca simplu fapt ca o stia acolo in inima lui , era suficient ca sa il faca sa renunte la Impartasirea cu ea.

A continuat sa o viziteze in fiecare zi. Ii face curte , se impopotona ca un paun si o magulea cu zeci de cadouri. Ea ii zambea de fiecare data si ii amana cina. Iar el se perpelea pe un jar mai aprig decat cel pe care isi prajea victimele. Pana intr-o seara.

A spus da. A luat-o de mana , a condus-o pana la cel mai scump restaurant din oras la care isi rezerva in fiecare zi o masa in caz ca ea ar fi acceptat mai devreme. Si acolo au stat de vorba. Si-a spus fiecare povestea lui, cu partile ei bune si rele. Si totusi amandoi au ascuns ceva. Dupa cina a condus-o acasa si in fata usii el a primit un sarut . In clipa aceea a renuntat la toate. Ea l-a tras de mana si l-a chemat in micutul ei apartament la o cafea. Insa usa nu a apucat sa se inchida bine ca cei doi au si sarit unul in bratele celuilalt. Din hol au trecut inspre dormitorul ei, mic si cochet, de un alb cristalin. Au scapat amandoi de haine si au intrat sub asternuturile proaspete.

Dupa ce au terminat , ea s-a ridicat din patul devenit camp de batalie. Ii putea urmari miscarile usoare ale feselor albe si pline prin coridorul ingust. Si cu fiecare clipa in care ea era mai departe de el , sufletul sau tanjea si plangea, intocmai ca un copil dupa mama. Ii dorea fiecare parte a corpului ei , fiecare cuta a pielii; mai mult de atat, se vroia in ea.

A vazut-o cum se intoarce inapoi in pat, cu mainile ascunse la spate. S-a ridicat in coate atunci cand ea a dat cearsaful deoparte si sa asezat peste el . „Mi-e foame …” i-a spus si l-a impins cu o mana la loc in perna. Cu cealalt a scos cutitul ascuns de la spate si l-a lovit in inima. Dorinta lui s-a indeplinit.

Post Your Thoughts